Year: 2012

Și a mai trecut 1 lună. Tudor a împlinit ieri 7 luni și l-am pupăcit și i-am cumpărat cățeluș de pluș și minge de fotbal de pluș și cuburi moi colorate de la Ikea, iar noi ne-am delectat cu câteva prăjituri și ne-am bucurat de ziua senină. Micuțul nostru este din ce în ce mai simpatic și mai haios. De ceva timp, seara înainte de baie, îl lăsăm să se plimbe pe mocheta din domitorul lui, iar plodul este cât se poate de încântat: merge de-a bușilea rapid dintr-un capăt în altul al camerei, dărâmă sticlele de apă, roade colțurile de mobilă și cercetează prizele. Cu alte cuvinte, tot ce nu ți-ai dori să facă, aia face mai întâi și repetă până obosește.Uneori, când îl strigăm pe nume se întoarce către noi cu un zâmbet angelic și o privire nedumerită și nu mai poți să îl cerți…micul tiran este drăgălaș, o știe și profită la maxim.

I-a crescut părul mult în ultima lună și trebuie prins în ciuf în față ca să poate vedea copilul încotro să o ia prin pătuț. Pe lângă faptul că e tare amuzant așa, s-a ales și cu o poreclă nouă de tati inventată: indianul Pană de Vultur.

Tot de la Ikea am cumpărat diferite unelte pentru acoperit colțurile, mascat prizele, pentru blocat ușile camerei și am început să le utilizăm, era obligatoriu. Sunt cam dezamăgită de acoperitoarele de colțuri pentru că nu rezistă asaltului dat de fălcuțele lui Tudor și se dezlipesc. Adică securizăm mobila, dar tot trebuie să stăm mereu cu ochii pe copil?

Azi am fost la doctoră și l-am măsurat (73 cm) și l-am cântărit (8880 g) și ni s-a recomandat să îi mai dăm calciu pentru evitarea rahitismului și fier. În plus, trebuie să începem să îi dăm iaurt (Campina sau Nestle, nu Danone), pește (cod, șalău, păstrăv) și ficăței de pui. Încet, încet, micul pui de om trece la alimentația unui om matur și parcă nu pot să cred cât de repede trece timpul uneori.

 

În sfârșit! Calendaristic, primăvara a început de vreo 3 săptămâni; practic, de doar câteva zile vremea e destul de ok încât să îl ducem pe Tudor în parc. Uneori cu noi, alteori cu bona, micuțul își amintește cum este să fie scos la plimbare și flirtează de zor cu cine poate. Dap, mai nou drăgălașul nu mai dorește să stea întins în cărucior pur și simplu. Păi noi mai suntem bebeluși? Se pare că nu.. Tudor vrea să se ridice în funduleț și se zgâiește de zor la bebelușele și fetițele cu care ne intersectăm pe alei. E tare haios năzdrăvanul nostru.

Revenind la statul în funduleț, avansăm încet dar sigur. Stă din ce în ce mai bine, are stabilitate și se mai joacă uneori în poziția asta. Nimic nu întrece însă plăcerea de a sta în picioare sprijinit de noi sau de pătuț. Mai nou, se ține într-o mână de barele patului, iar cu a doua mână se apleacă după jucării, pernuțe etc pe care le roade apoi ”la înălțime”.

.. a fost identificat pentru prima dată ieri la prânz. Micul intrus a fost depistat prin metoda clasică – mușcătura aplicată de Tudor pe deget și este localizat în față, jos. Asfel, avem o confirmare că agitația micuțului din ultima perioadă a avut o cauză obiectivă. Încercăm să atenuăm suferința odorului aplicând Calgel pe gingie și masând-o sau administrăm Nurofen sirop pentru copii 2.5ml/2 ori pe zi. Deocamdată tratamentul funcționează parțial, adică prichindelul nu mai scâncește atât de mult dar nici liniștit nu este. Oricum, sperăm să îi treacă cât mai repede.

Update 22 martie: este oficial, avem 2 dințișori în față jos, albi, ascuțiți și unul ușor strâmb. Asta e, nu le poți avea pe toate.

… a avut Tudor aseară și automat toată familia. A scâncit din oră în oră și a fost de neconsolat: a mâncat lapte, a fost ținut în brațe, legănat la maxim, nimic nu a funcționat, copilul suferea și plângea. Acum, de ce plângea nu suntem siguri, dar bănuim că un dinte buclucaș vrea să iasă și ne chinuie copilul. La ultima vizită la doctoră, aceasta ne-a avertizat că gingia este crăpată într-un loc și momentul erupției primului dinte nu este departe. Oricum, neplăcut moment.

În altă ordine de idei, odorul a testat ieri pieptul de pui și azi brânzica făcută în casă: succes total, yuppi! Îi plac și le mănâncă cu plăcere, mai ales cărnița a fost devorată, ceea ce este minunat pentru creșterea lui viitoare. Iar în ultimele 3 zile, a mâncat un fruct nou, mango – verdict favorabil din nou, yuppi, yuppi, joy, joy!

Acum 2 zile, Tudor a fost la doctorul pediatru pentru consultul lunar. După 2 minute de groază trăite de micuț – nu a mai recunoscut-o pe doctoră și a început să țipe când s-a apropiat de el, s-au împrietenit din nou. Odorul nostru cântărește 8.5 kg și a ajuns la 70 cm. Are o evoluție bună, iar mâine urmează să facem vaccinul de 6 luni. În privința alimentației, păstrăm fructele pasate și legumele fierte de până acum, dar le vom mai adăuga biscuiți (fără gluten) și respectiv carne fiartă de pui sau ou cu 2-3 picături de ulei de măsline. Spre sfârșitul lunii, vom încerca să facem brânzică în casă pentru copil, asta da provocare, abia aștept să văd ce va ieși!