Year: 2012

A tot plouat în ultimele zile și nici perspectivele nu sunt îmbucurătoare. Iar cum piciul s-a obișnuit să fie scos la plimbare de câteva ori pe zi, acum suferă din cauza vremii și ne face și pe noi să suferim alături de el. Ieri am spus Gata! , i-am cumpărat copertină de ploaie de cărucior și i-am expediat la plimbare – pe Tudor și Dan. S-au întors după 1 oră roșii în obraji și veseli tare.

Prichindelul câștigă zilnic tot mai multă stabilitate în piciorușe. Ieri a stat singur fără sprijin, pe picioarele lui, cam 5 secunde: era ocupat să studieze o jucărie cu ambele mâini și efectiv nu a realizat că nu se mai sprijinea de fotoliu. Mai târziu în cursul serii, a mai avut câteva reprize mai scurte de stat fără suport.

De vreo 2 zile, ultima descoperire a lui Tudor este că poate intra și ieși în/din coșul de rufe. Este haios tare, iar eu mă bucur că nu se panichează când se blochează într-o poziție, ci se împinge, se răsucește până iese la liman. Acum practică lucrul ăsta cât se poate, iar eu am renunțat să îi mai țin rufele murdare în coș – cel puțin până va depăși această fază.

Iar alegerile lui au fost, în ordine, cartea, mașinuța și globul geografic. Toată lumea ne-a felicitat că vom avea un băiat deștept (no news for me) și care va îndrăgi călătoriile. Tudor a zâmbit frumos la poze și a continuat să roadă globulețul.

Evenimentul a avut loc ieri, sâmbătă 19 mai, după luarea moțului de către nași. Dap, pletele micuțului și căldura de afară din ultima perioadă ne-au determinat să organizăm mica festivitate mai repede de 1 an. I-am luat și un tort drăgălaș cu poza lui Winnie, iar Tudor a încercat din răsputeri să ajungă la tort și să smotocească fața ursulețului.

Azi am mers cu tramvaiul cu Tudor pentru prima dată. De la noi până în parcul Herăstrău. Nu mi s-a părut că prichindelul a savurat momentul: nu a fost curios, ba chiar a cam țipat după mine, să mă vadă, să îl bag în seamă. Trebuia să bănuiesc, doar a ales mașinuța nu tramvaiul de pe tavă.

Minunata silabă a fost rostită de Tudor azi luni 14 mai, la ora 19:05, în timpul plimbării de seară. Micuțul ședea ca un pașă în cărucior și smotocea păturica și deodată îl aud: a-ma-ma. Yuppi, yuppi, joy, joy, pufoșenia mică a început să spună ceva inteligibil!

Urmează: ta-ta, be-be și A-ca-pul-co. De ce Acapulco? Pentru că melodia asta antică și de demult era la radio seara când Tudor continua să repete cu vocea lui diafană mult așteptata silabă.

Tudor și-a făcut oficial intrarea în societatea selectă a bebelușilor participând la petrecerea de 3 anișori a lui Andrei. Astfel, prichindelul a avut ocazia să socializeze de aproape și să se joace cu alți copilași. Faptul că toți erau mai mari decât el nu l-a împiedicat pe micul temerar să cerceteze de aproape jucăriile lor, să îi împingă la nevoie ca să ajungă la o jucărie anume și să râdă la toată lumea. A fost minunat, ce mai, nici nu ne așteptam să reacționeze așa bine față de atâtea persoane noi.

Am mai doborât o bariera alimentară, după 8 luni putem începe să consumăm alimente ce conțin gluten: biscuiți, cereale etc. Acestea fiind stabilite și confirmate de doctor, i-am dat șmecheriei mici biscuiți cu aromă de banană (his favourite) pe care el i-a morfolit și studiat curios. Am mai aflat că iaurtul BabyYogo nu este singura variantă posibilă de iaurt pentru copil, putem încerca și iaurturile simple obișnuite  de la Napolact/Covalact/Campina. În plus, îi putem da și mămăliguță cu brânzică Făgăraș. Azi vom încerca prima dată, abia aștept să văd rezultatul.

Update 14 mai: prima încercare de a-i da mămăliguță s-a soldat cu un eșec, piciul nu a savurat acest fel de mâncare.