A revenit Tudor iar regăsirea a fost .. interesantă. Noi ne așteptam la strigăte de bucurie, îmbrățișări și drăgăliri și am primit în schimb un zâmbet timid și câteva lacrimi. Și nu, nu păreau de fericire.. După câteva minute însă, suflețelul nostru a început să inspecteze casa, și-a salutat jucăriile și ne-a fericit apoi cu o seară liniștită și amuzantă. La bunici, Tudor a învățat să imite calul și vaca, arată un deget când îl întrebi câți ani are și pare că înțelege mai multe remarci ca înainte. Are o mimică haioasă rău și îi place să țipe ascuțit când nu-i convine ceva. Faza asta cu țipatul sper să îi treacă cât mai repede. În plus am auzit că a început să muște și o face cu plăcere.. pe mine nu a încercat deocamdată dar trebuie urmărit comportamentul asta, mai ales că revine la creșă. Ca o noutate, în această seară, gogoșica noastră a testat usturoiul.. nu pot spune că l-a încântat.